AUSA special steels | Otelul si normele ISO

Organizația Internațională de Standardizare, cunoscută sub denumirea ISO (sigla denumirii din limba engleză International Organization for Standardization), a fost creată în 1947 pentru stabilirea normelor și reglementărilor internaționale referitoare la fabricarea tuturor produselor (ISO înseamnă identic în limba greacă), cu excepția electricității și a electronicii (care intră în competența IEC, acronimul denumirii din limba engleză International Electrotechnical Commission).

ISO este formată dintr-o rețea de institute naționale din 161 de țări (în 2017), cu sediul la Geneva (Elveția).

Normele ISO tratează diverse aspecte legate de producție și comerț, cum ar fi reglementările privind competența în laboratoarele de testare și calibrare, sistemele de management al calității, sistemele de securitatea informațiilor.

Acceptarea normelor ISO este voluntară, dar acestea sunt diseminate în asemenea măsură încât cuprind practic toate aspectele vieții de zi cu zi, protejând consumatorul și utilizatorul de produse și servicii.

De ce apare necesitatea de dezvoltare a normelor ISO?

În trecut, fiecare țară își crea propriile norme în scopul reglementării și al standardizării calităților și condițiilor de furnizare a produselor. Denumirea normelor include la început acronimul ce descrie modul creării acestora.

Referitor la oțel, se indică în continuare câteva norme și originea acronimului caracteristic:

UNE (Una Norma Española) în Spania
UNI (Ente Nazionale Italiano di Unificazione) în Italia
DIN (Deutsches Institut Für Normung) în Germania
ASTM (American Society for Testing and Materials) în America
AISI (American Iron and Steel Institute) în America
SAE (Society of Automotive Engineers) în America.
JIS (Japanese Industrial Standards) în Japonia

Pentru facilitarea liberei circulații a materialelor în interiorul Comunității Europene, CEN (abreviere spaniolă pentru Comitetul European de Normalizare) a hotărât să stabilească norme EN cu scopul unificării criteriilor de normalizare și al înlocuirii normelor existente în fiecare țară.

Normele EN au caracter voluntar (cu excepția dispoziției legale cu caracter obligatoriu) și constituie dovada de prezumpție a conformității produselor în ceea ce privește respectarea cerințelor esențiale menționate în aceste directive.

ISO reprezintă un pas înainte, dezvoltând normele internaționale de conformare voluntară în scopul coordonării normelor naționale din fiecare țară și al facilitării comerțului, schimbului de informații și pentru a contribui cu norme comune la dezvoltarea și transferul de tehnologii.

Normele ISO în industria oțelului

Oțelul este considerat unul dintre cele mai folosite materiale la nivel mondial. Importanța sa pentru industrie, sectorul construcțiilor și economie face ca practic toate țările să fi adoptat norme în scopul garantării calității produselor ce conțin oțel.

Organizația Internațională pentru Standardizare dezvoltă norme ISO în scopul garantării calității oțelurilor, indiferent de țara de origine sau de piața căreia îi sunt destinate produsele respective.

Cu titlu de exemplu, ISO clasifică materialele metalice în 6 grupuri diferite. Fiecare grup are proprietăți unice în funcție de prelucrabilitate. Oțelul este inclus în grupul “P”.

Există norme ISO pentru anumite materiale și aplicații. Acestea includ specificațiile tehnice ale oțelurilor, caracteristicile generale ale acestora, condițiile de furnizare, metodele de testare, control și caracteristici, cerințele de documentare și certificare etc.

AUSA Special Steels include în sistemul său de management normele ISO de garantare a calității produselor, echipa noastră tehnică oferindu-le clienților consiliere specializată. Accesând acest link vei putea descărca certificatele ISO.